N-am timp!

In caz ca se intreba cineva ce mai facem, pe unde mai umblam si de ce nu mai scriu...o sa va zic imediat. Si daca nu se intreba nimeni, eu tot va zic, Preventiv, asa :)

Idee de baza e simpla. Si se deduce din titlu: N-am timp! Nu prea mai am timp de nimic. Asa zboara timpul asta...De vreo doua saptamani imi doresc sa ma vopsesc si sa ma tund, sa mai scriu pe acilisa, sa ma fac una alta, dar ...n-am timp. Ne trezim la 10, adormim la 24. Si umplem timpul asta cu doua reprize de parc/ plimbari, mancat(Daria, ca eu mai rar), putina joaca/ desene cu Mickey Mouse, somnic si...gata ziua. Nici nu vreau sa ma gandesc ca peste cateva luni nici nu o sa mai pot sta acasa toata ziua cu pitica, ca ma apuca plansul. Din punctul meu de vedere se anunta o iarna grea. Rau de tot.

Ca si rezumat al zilelor trecute...Acum o saptamana, mai precis week-endul trecut, ne-am bucurat si relaxat asa cum n-am mai facut de vreo doi anisori. Am fost la nunta unor priteeni, ne-am simtit exceptional, am depasit si problema lasatului copilului acasa, chiar daca a fost vorba doar de 5-6 ore. Duminica din we trecut ne-am petrecut, din nou, de data asta la o pensiune si cu tot cu Dariuca. Dariuca, care a fost in elementul ei. A zburdat, s-a jucat cu alti copii, a dansat, a mancat, a fost bagata "maxim" in seama, s-a jucat cu cateii(ba chiar le-a dat si pietre si baloane sa manance).

Saptamana ce s-a incheiat ieri a fost...posomorata. Ceva treburi de rezolvat, multa asteptare, dar happy-end:). Ieri am distrat copilul la locul de joaca dintr-un mall. Din relatarile lui tati cica s-a simtit foarte bine. De fapt, mi-am putut da si eu seama de asta, dat fiind faptul ca nici n-a remarcat faptul ca eu nu eram cu ea.


Avem ganduri de duca, de concediu si relaxare dar nu prea avem finante:) Dar un week-end tot gasim noi ceva de facut sa ne destindem. Sau se ne incarcam bateriile pentru toamna-iarna ce ne bate la usa. Brrrr, ce frig a mai fost ieri.

Child-free :D

Mami....relaxata:)





 
                                                                                                                           

 Tati la "datorie"








                                                                                   

"Dons'oare"







P.s. Nu ma descurc sa aranjez mai "elaborat" pozele, asa ca...ma scuzati:)

Monologul Lui Dumnezeu

Am primit chestia asta pe mail. M-a miscat. Cat adevar...M-am hotarat sa o fac publica. Poate si altii realizeza ce si cat gresec.

Monologul Lui Dumnezeu

"M-am uitat la tine cand te-ai trezit de dimineata.

Asteptam sa-mi spui doua trei cuvinte, multumindu-Mi pentru cele ce ti s-au intamplat, cerandu-Mi parerea pentru cele ce urma sa le faci astazi.

Am observat ca erai mult prea preocupat ca sa-ti cauti haine potrivite pentru a merge la serviciu.

Speram sa gasesti cateva clipe ca sa-Mi spui : Buna dimineata! Dar erai mult prea ocupat.

Pentru a vedea ca-ti sunt alaturi, am surprins pentru tine cerul cu culori si

cant de pasarele. Pacat ca nu ai observat nici atunci prezenta Mea.

Te-am privit plecand grabit spre serviciu si iar am asteptat. Presupun ca fiind atat de ocupat, nu ai avut timp nici atunci sa-Mi spui doua vorbe.

Cand te intorceai de la munca, ti-am vazut oboseala si ti-am trimis o ploaie

marunta care sa-ti alunge stresul acumulat. Am crezut ca facandu-ti aceasta

placere iti vei aduce aminte de Mine. In schimb, suparat, M-ai injurat.

Doream atat de mult sa-Mi vorbesti..

Oricum ziua era, inca, lunga!

Ai pornit televizorul si in timp ce urmareai programul preferat, Eu am

asteptat.

Ai cinat apoi cu ai tai si tot nu ti-ai adus aminte de Mine.

 

Vazandu-te atat de obosit, am inteles tacerea ta si am stins splendoarea

cerului ca sa te poti odihni, dar nu te-am lasat in bezna. Am lasat veghetori

pentru tine o multime de stele. Era asa de frumos, pacat ca n-ai observat...

Dar nu conteaza! Poate chiar nu ti-ai dat seama ca Eu sunt aici pentru tine.

Am mai multa rabdare decat poti sa-ti imaginezi tu vreodata...

Vreau sa ti-o arat, pentru ca si tu, la randul tau, sa o arati celor din jurul tau.

Te iubesc atat de mult incat te voi rabda.

Acum esti pe punctul de a te trezi din nou...

Nu-Mi ramane decat sa te iubesc si sa sper ca macar azi, imi vei acorda putin

timp din timpul daruit tie.

Iti doresc o zi buna si minunata ca sufletul tau luminos ! 

Al tau Tata, Dumnezeu."

12 motive pentru a fi Balanta

1. Vrei ca toata lumea sa fie fericita.( Grea misiune)

2. Motto-ul tau : Am gust in toate. (sau vreau sa cred asta)

3. Nu ai idei sau prejudecati preconcepute.

4. Oh, atat de iubitor. (I love you all:)))

5. Iti place sa fii drept. (DAAA!)

6. Super sensibil. ( deja mi-ai dat lacrimile:P)

7. O furtuna a mintii, dar de lux.

8. Urasti sa iei o decizie. (Marius stie:)))

9. In continuu iti redecorezi casa. (Si ai mei stiu asta)

10. Mare amator de senzational. (vreau sa fiu de fata la toate lucrurie "tari")

 

11. Iti cunosti bine limitele. (sa zicemmm:P)

12. Open mind : Toti muncim pentru Dumnezeu. Este un patron dur si salariul nu-i intotdeauna grozav, dar exista destule rasplati.

Textul e preluat de pe net . dar mi se potriveste manusa:P

As....

...manca acadele. Multe. Colorate. In diverse forme. Cu arome de cirese si frisca. Si cu aroma de cola.

...pleca la mare. Singura in masina, sa conduc cu muzica tare,  sa simt vantul in par . Sa fac baie noaptea, in mare, sa stau o zi intrega la plaja, iar un tip dragut( poate chiar sotul :P) sa ma aprovizioneze cu cockteil-uri.

...manca o inghetata de la dozator. De ciocolata. Fara topping.

...vrea sa vad un apus. Intinsa pe iarba umeda. Ascultand greierii si bondarii. Si linistea....Mi-e dor sa ascult linistea.

...merge desculta. Pe nisipul fin si fierbinte al unei plaje, in apa marii, pe iarba mare si moale...

...manca dulciuri. Tot felul de dulciuri: sarlota, placinte, bezele, tort de cioco, prajiturele, gogosi, papanasi...Multe dulciuri...

...vrea ca macar una din toate astea sa se indeplineasca. Curand. Cat mai curand:)

Edit: Voiam vata de zahar. Si am mancat. Ieri, la Rasnov. am dovezi :)

De ce?

Nepotica mea, Anastacia, e in etapa lui De ce? . Cat am fost acasa m-a zapacit cu intrebarile. Sau spus intr-o maniera pozitiva, m-a pregatit pentru ce o sa ma astepte.  Si cum lucrurile "rele" se invata usor, se pare ca m-am molipsit si eu de de-ce-ism si vreau sa aflu si niste raspunsuri.

De ce poarta baietii/ barbatii pantaloni scurti/ sort si bluza de treining incheiata pana la gat? Ieri am vazut doua astfel de exemplare. Doi malaci, care se vedeau  ca merg la sala, la solar(sau plaja),  care se epilasera  pe picioare, purtau  sorturi scurte si stramte rau, slapi clipocitori si bluza de treinig pe care si-o incheiasera  pana-n gat. Le-o fi fost frig la gat? Sau la patratele? Desi era amiaza si respectiv dupa-amiaza, iar soarele inca te incingea. La picioare nu le e frig?

De ce spartul semintelor  a devenit sport national? In fata blocului, in scara blocului,  pe strada, in parc, in piata, in statia de autobuz, pe plaja, in mare, la strand, in tren, la locurile de joaca pentru copii, in parcari.....Peste tot coji de seminte, oameni spargand seminte. Am o pustoaica de 7 ani pe palier cu mine care-i meseriasa la spart seminte. Are o adevarata tehnica, ajung cojile la mai bine de juma' de metru.


De ce daca esti prost trebuie sa epatezi? Nu poti stal linistit in banca ta. Nu te multumesti sa stie doar familia ta cat de prost esti?
La fel de bine merge inlocuit cuvantul prost cu urat/hidos. O tanti la vreo 35 de ani, cu trei randuri de burti, mergea tantosa pe strada imbracata cu o bluza roz-ciclam, scurta pana la buric, stramta sa plesneasca, cu decolteu adanc,  "asezonata" cu o pereche de jeans cu talie inalta, la fel de stramti.Culoarea parului n-am retinut-o. Nu-mi puteam dezlipi privirea de pe culoarea tipatoarea ce invelea cele trei randuri de burta .
N-am nimic cu cei care au un numar de kilograme in plus. Am ceva cu cei care tind sa-mi zgarie mie retina si sa-mi scada pofta de mancare aparand asa pe strada.

De ce sunt unii  de neam prost si de-o nesimtire/inconstienta crasa?  Exemple? Iesiti jumatate de ora in trafic si va lamuriti.

De ce omul cinstit, corect si dispus sa munceasca isi ia suturi in...dos? Iar cel ce minte si freaca..menta e lasat in pace?

Mai am inca destule nelamuriri dar simt ca mi se urca sangele la cap . Iau o pauza, inspir, expir, beau o limonada rece si..imi trece.

Slanic Prahova

Aproape doua ore jumatate pana acolo. Mers lejer , de promenada. Peisaje extraordinare, aer curat(daca scoti capul ca mine, pe geam, sa-ti bata vantul in fata, sa te gadile razele soarelui la nasuc), drumul destul de bun si lejer. Idioti in trafic gasesti, ca n-ai cum, din moment ce mergi pe un drum public. Fiind duminica n-am intalnit nici prea multe TIR-uri. Nu pe sensul nostru de mers.

Pe drum am intalnit sute de Forduri. Fara exagerare. Poate pentru unii n-are nici o relevanta ce zic eu aici sau faptul ca am remarcat multele Forduri in trafic, insa, cum ziceam si mai de mult, Ford e marca mea de suflet, de masini. Si mi-e drag sa le vad in trafic. Mi-ar placea sa exista o regula nescrisa, si anume ca posesorii de masini de aceeasi marca sa se salute si ajute  intre ei in trafic. Mai ziceam pe undeva ca-mi place solidaritatea, ca-mi plac oamenii care impartasesc un tel comun, care au ceva ce-i apropie.

Din ce-am vazut eu, Slanic e un oras trist. Un oras (ca-i oras, nu?) prafuit, uitat de civilizatie. Obiectivul nostru a fost Salina Unirea. Nici un indicator nimic. Am intrebat pe cineva si ne-a zis ca tot inainte. Apoi am vazut o mare de oameni si masini si am dedus ca acolo o fi. La intrarea in parcare dai 2 lei. Taxa de parcare, cica. Care parcare e un spatiu deschis, cu pietris pe jos. Atat. Nemarcat, neasfaltat, nimic. A, ba da, mai era ceva. Daca voiai sa ajungi cu masina fix in fata salinei trebuia sa-ti lovesti bara fata de un mal de sant.
In stanga salinei, undeva mai in jos e o terasa, cu scaune din alea de plastic.  In dreapta era un chiosculet unde se vindea...sare. ca doar nu era sa se vanda nisip. Drept inainte....salina Unirea. Si de la intrare cam in 300 de metri coada de oamene dornici sa coboare in salina. drept va spun ca m-a dezumflat coada aia de oameni. Cred ca aveam de asteptat mai bine de o ora, in conditiile in care la 17 se facea ultima coborare iar noi ajunsesem undeva pe la 15. N-aveam nici haine groase la noi( temperatura e de 13 grade in salina ), prunca era obosita, matatita si oarecum flamanda, asa ca ne-am zis: next time.

Am fi vrut sa vizitam ceva daca tot am ajuns pana acolo, dar din pacate nimic. Totul e trist, posac, gri si vechi. Poate n-am ajuns noi unde era ceva bun de vazut, dar la ce sinistru ni s-a aratat pana atunci orasul, n-am avut curaj sa mergem mai departe. E pacat ca oameni-s indiferenti, e pacat ca-s nesimtiti, e pacat ca cei mai multi aleg sa strice decat sa conserve sau sa faca mai bun, mai bine. Si ma refer aici la toti cei care uita de cei 7 ani de acasa, care lasa-n urma lor mizerie, care nu se gandesc ca in urma lor va mai veni cineva care va vrea poate sa se bucure de ceea ce s-au bucurat si altii inanite.

La intoarcere drumul a fost lejer. Pe sensul nostru. ca inspre Bucuresti era deja coloana de masini. Si desigur, nesimtiti, inconstienti si teribilisti.

Mi-e dor de...

Am multe doruri in ultima perioada....Dar poate cel mai tare mi-e dor de mare :)





Si de un concert Voltaj, desigur.

Nu-i de ajuns sa aduci pe lume un copil, trebuie sa-l si educi

V-am zis c-am fost in vacanta, nu? V-am zis si ca am intrat in contact cu diversi oameni, de diverse varste si statuturi? Asadar am intrat in contact si cu oameni cu copii. Sau parinti, pe intelesul tuturor. Desi chestia asta e discutabila.
Nu pretind a fi cel mai bun parinte din lume. Dar ma straduiesc : D . Din pacate am tot intalnit oameni care aduc copii pe lume dar uita ca tot de responsabilitatea lor e sa-i si educe. Nu prea e suficient sa-l aduci pe lume si sa astepti sa-l educe mediu ori scoala. Am intalnit multi copii simpatici, imbracati frumos, aranjati si parfumati dar care nu stiau sa se comporte. Copii care luau jucariile altor copii din mana, copii care tipau isteric atunci cand incercai sa le vorbesti sau sa le explici ceva si ai caror parinti, relaxati, uitau ca au iesit afara cu ei. Parinti care nici macar nu incercau sa explice copilului ce se intampla, care nu incercau sa aplaneze un conflict sau si mai rau parinti care stau linistiti de vorba, la 15 metri de copil, cu spatele la acesta, in timp ce zgaiba lor ii scotea ochii altuia ori il impingea pe tobogan. Am vazut copii marisori, de 3-4 ani, care nu stiau sa zica multumesc cand primeau ceva, iar te rog-ul era inlocuit cu o smuncitura. Copii care nu stiau ce-s regulile, care nu asteptau ca si celalalt copil sa se dea pe un tobogan, copii care se foloseau de jucariile altora mai mici si care de fapt n-aveau voie sa se joace cu propriile jucarii. Iar parinti...practicau sportul national: spartul semintelor.

Am fost pusa la colt de o tanara bunica ca stau prea mult in preajma Dariei.Ca vezi Doamne, o invat dependenta de mine. Ca de ce nu stau si eu deoparte sa o las in pace? FEMEIEEEEEE, are un an si 8 luni, e intr-un loc necunoscut, pe un trotuar fara gard iar  in strada ajungi dintr-un pas jumatate! Cu mine sau Marius in spatele ei era sa o scapam in strada, daramite sa mai stau , relexata, ca altii, la 10-15  metri. E nevoie , cred, sa mentionez ca Daria e genul de copil care nu sta 5 secunde intr-un loc si tot ce faceam noi, eu si Marius era sa stam la 2 metri de ea. Auzi, ii stric personalitatea. Daca sa-i explici copilului ce se petrece in jurul lui, sa-i spui unde nu are voie si de ce anume, sa nu o lasi sa face ce vrea ea, cand vrea ea, mai ales daca asta inseamna sa faca ceva periculos,daca toate astea inseamna ca ii ingradesti copilului libertatea si ii afectez personalitatea..... Mie una mi-e drag copilul meu intreg si nevatmat, si prefer sa stiu ca i-am ingradit libertatea decat sa-l vad sub ochii mei impins in strada, lovit de alt copil ori sub rotile masinilor.

Ma gandesc cu oaresce groaza si teama ca acesti copii, copii de azi, care n-au nici o limita, carora nu li se impune nimic o sa devina adultii de maine, care nu vor sti care le e locul si care vor considera ca totul li se cuvine. Ma uit la mine si ma gandesc ca sunt o ciudatenie pentru/ in comparatie cu marea majoritate a  tinerilor din generatia mea . Sunt o ciudatenie, la fel cum e si bunul simt, bunul gust si omenia. Dar zau ca prefer ca puiul meu sa fie om, inainte de toate. Si daca atunci cand va fi mare va considera ca nu l-am educat cum se cuvine, o sa-mi astept penitenta.

Fost-am duse in vacanta :)

Timp de doua saptamani am fost cu mandruta din dotare in vacanta. Mai stiti cum era cand venea vacanta mare si erati trimisi de parinti la bunici, la tara? Sau poate la oras, daca erati mai norocosi. Cat detestam eu vacanta mare, fix din acest motiv :eram "exilata" la tara, la bunici. O sa va povestesc intr-o zi cum am fugit de la bunici dupa ai mei :)

Asa, ziceam ca am fost la bunici. la bunicii Dariucai, adica la ai mei parinti. Am trecut si pe la bunica mea dar am stat doar 10 minute. Au fost doua saptamani pline. A fost cald, Dar ce zic eu cald, extraordinar de cald. M-am,  sau ne-am luptat, cu tantarii. Vorba cuiva, tantarii ca astia mai rar; zici ca-s modificati genetic. Ne piscau prin tricou, prin pantaloni. Si desi erau grasi ca niste purcei de lapte, tot nesatuli erau. Urate "ligioane" ! Am reusit amadoua performanta de a fi ciupite in proportie de 80%, pe tot corpul. Si desigur, pentru ca am schimbat aerul, ne-am catadicsit si cu o frumoasa alergie, de ziceai ca am fost trimise sa ispasim o pedeapsa, nu se ne bucuram de noul ambient.

Trecand peste micile neplaceri, pot spune ca pentru Dariuca a fost benefica vacanta asta. A stat mai mult in compania unor persoane relativ straine pentru ea si astfel a reusit sa socializeze ,s-a bucurat de un spatiu mai mare, numai bun de explorat, s-a "jucat" cu Anastasia si copilasii de la bloc(stiu ei, micutii, de ce jucat a fost pus intre ghilimele), a papat fructe si legume direct din gradina, a zburdat prin iarba, s-a bucurat de atentia si dragostea bunicilor si matusicii/ unchiuletului, a vazut gaini, curci, cocosi cai, vaci si alte animale, a invatat cuvinte noi(de fapt  nume) si i s-a facut un dor extraordinar de tati, incat atunci cand l-a vazut, dimineata, s-a rusinat si-si ascunda privirea :))

Au fost multe zile, cu multe intamplari si momente "de povestit" dar prefer sa las pozele sa vorbeasca. Nu de alta, dar as nu plictisesc auditoriul:)

Alexandrina Hristov

Ieri am auzit de ea. Imi place cum canta. Am ramas surprins placuta de vocea ei, de talentul si de frumusetea cu care a fost inzestrata. Imi place , in special, piesa asta  http://www.youtube.com/watch?v=MRXnQkQM8eA&feature=related

Pacat de oamenii care chiar au talent dar nu sunt promovati. Sau sunt insuficient promovati.