joi, 23 septembrie 2010

Cicadele

Hai sa va zic ceva ce nu cred ca foarte multa lume stie. Nici eu n-aveam habar pana ieri seara de existenta insectelor astea , numite cicade.

Sigur se gasesc mai multe informatii pentru cei intersati. Pe mine m-a surprins un aspect. Ca o anumita specie de cicade, intalnita prin America de Nord traieste in pamant timp de 17 ani . Si dupa astia 17 ani, ies din pamant miliarde de insecte, traiesc 2-3 zile, isi depun ouale si mor. Iar urmatoarea generatie va vedea lumina soarelui peste....alti 17 ani. Tare, nu?

"Larva acestui muzician traieste in pamant, la o adancime de o jumatate de metru, timp de saptesprezece ani in sir. Cand au trecut acesti ani, toate larvele, miliardele de larve raspandite pe un teritoriu enorm, ies din pamant precis in aceeasi zi, si anume in ziua de 25 mai. Fenomenul e studiat de sute de ani - incepand din 1633. In zadar in cursul celor 17 ani sunt si ani bisecti, in zadar se invarsteaza lunile cu 30 si 31 de zile; cicadele ies din pamantul unde au stat saptesprezece ani, toate, precis in ziua de 25 mai. Nici una mai inainte.(sursa )

Asa-i ca nu stiati? :))) 

Ca si oricare alta insecta, cu exceptia buburuzelor, mi se pare dezgustatoare ca aspect, dar nu asta conteaza :D

Uno, dos, tres....

Praf

Asa-s nervii mei. Si gatul. Praf!

Sunt racita. Ma doare gatul si tusesc. N-ar fi asta o problema asa de mare, ca doar nu e prima data in viata cand sunt racita, dar mi-e teama sa nu raceasca si picea.

Si ca tot pomeneam de pice....e intr-o, sa zicem... pauza, de alimentare. Nu vrea (sau nu poate) sa manance. ii sparge si a doua parte a unei maselute de sus, plus, zic eu, o maseluta jos. Se adauga putin rosu' gat( dupa spusele medicului de familie) si niste ganglioni mariti. Asadar e de aseara pe antibiotic. Cat o fi sa-l mai ia, ca e foarte  gretos. Ma si mir ca l-a luat saracuta, de doua ori.

In rest nu mananca mai nimic. Bine ca inca mai accepta lapticul de dimineata si seara, ca acu' 2 zile am avut ceva emotii legat de subiectul asta. Iar in cursul zilei...un iaurtel, 3-4 lingurite de ciorbita, un galbenus, putina painica cu dulceata si...cam atat. Foarte putin. Iar nervii mei sunt praf din cauza asta. Am mai zis asta?

About....me?!?

Mai e mai putin de o saptamana pana la ziua mea. Miercuri mai exact, va fi. Si dupa multi ani, am decis sa nu ma mai feresc sa zic asta.M-am decis sa raspund la telefoane, la mesaje si chiar la usa.:)) Anul asta vreau sa primesc cu drag toate urarile. Daca vor fi, desigur.


De ziua mea imi doresc sa ma simt bine. Sa ma bucur de viata si de ceea ce am. Sa ma bucur de cei dragi Doar o data-n viata fac 24 de ani, nu?

miercuri, 15 septembrie 2010

Mica ecologista

Nu am mai povestit nimic de Dariuca in ultimul timp. Si nu ca nu as avea ce, ci pentru ca...asa a fost sa fie.

Pe mine, personal, ma surprinde in fiecare zi cu cate ceva. De exemplu ieri. Eram in parc cu buni, la locul de joaca. A gasit un ambalaj de plastic in nisip. S-a uitat la mine, i-am comfirmat ca-i "caah" si a pornit tantosa spre cosul de gunoi aflat la 6 metri de ea. A aruncat ambalajul si si-a asteptat laudele, super satisfacuta. Cosul de gunoi , precum si ambalajele astea pe care le gasesti la fiecare pas pe strada sunt pentru ea, de fiecare data un maaare punct de atractie.Ma asteptam sa la ridice(desi ii zic mereu ca sunt mizerii si sa nu puna mana, ca au fost aruncate de niste oameni/copii neobrazati si ca ar trebui duse la gunoi), dar nu sa le si duca la gunoi. Ecologista lu' mama. O inscriu in campania

luni, 13 septembrie 2010

Se misca ceva-ceva

V-am povestit de faptul ca eram sa fiu spulberata pe trecere, pe culoarea verde a semaforului de un sofer RAT, nu? Ei bine, imediat dupa incident le-am trimis celor de la RAT-Brasov o reclamatie, in care am detaliat incidentul. Sincer, nu ma asteptam sa se intample nimic. Deh, e Romania! Dar eram mult prea revoltata ca sa stau cu mainile-n san. M-am gandit ca data viitoare poate sa nu mai fiu asa norocoasa. Si in fond, era doar o declaratie, nu-l chemam in instanta.

Azi dimineata am primit, spre marea mea surpriza raspuns la reclamatie. S-au facut verificari si desigur, incidentul a fost confirmat!!!! WOW!!!!! Soferul a fost reinstruit si sanctionat disciplinar. Pe de o parte imi pare rau ca l-au sanctionat. Pe de cealalta parte consider ca s-a procedat corect.

Sunt tare surprinsa . Ceva-ceva se mai misca parca, in tara asta. Chiar daca la un nivel taare mic. Dar macar nu stam pe loc. Prea mult. Facem joc de glezne.

duminică, 12 septembrie 2010

Pe sosele

In ultima perioada am avut tot felul de experiente mai mult sau mai putin ...periculoase, in trafic. Fie la volan, fie pe trecerea de pietoni ori trotuar sau ca pasager intr-o masina.

De exemplu, acum aproape o luna , un sofer inconstient de la RAT-Bv a zis ca e suficient de smecher incat sa ignore culoarea rosie a semaforului si uite asa a trecut cu aproape jumatate de autobuz peste trecerea de pietoni.Pietoni care, evident, aveau verde. Norocul meu a fost ca traverasm din partea opusa spre cretin si nu invers.

Deunazi era sa-i "reconditionez" Solenza unui inconstient. Ce daca ai banda dubla continua? Ce daca ai carosabilul ud si vizibilitate redusa? La ce bun sa te gandesti la siguranta alora de circula pe langa tine? Nu....Tu esti suficient de cretin incat sa te opresti brusc si sa stai muuult si bine, pentru un viraj la stanga. Si devii cu atat mai interesant cu cat toata manevra asta dureaza cat mai mult, dat fiind ca de pe contrasens vine coloana de masini. Din fericire, i-am impins doar putin masina. Ce ma intriga mai rau e ca doar eu picam vinovata la toata distractia asta. Ca n-am pastrat distanta.

Se vede bine ca Dumnezeu ma iubeste. Cam de fiecare data am scapat doar cu sperietura. Si cu 789650483 de nervi.

Imi place sa conduc. Am o senzatie de libertate, de independenta, dar dezastrul asta de pe sosele, miile de inconstienti pe care-i vezi zilnic ma fac sa ma gandesc de doua ori inainte sa ma urc la volan, sa-mi fac o cruce mare si sa zic "Doamne, ajuta-ma sa ajung teafara acasa!".

M-am saturat de idioti cu masini tari si scumpe care considera ca li se cuvine tot, ca pot face orice. M-am saturat de retardatii care daca te vad femeie si/ sau la volanul unei masini mai vechi cred ca nu ai voie sa iesi in trafic si ca atare te pun in pericol. M-am saturat de toantele care vorbesc la telefon sau casca gura aiure si pe care le intalnesti "avariate" in fata magazinelor cu haine, sau care se opresc sa stea de vorba cu o alta piti. Da, pe strada. M-am saturat de cei care nu folosesc semnalizarea, de putorile care-si pun masina pe avarie fix in usii pe care intra cand au treba, de lene sa mai mearga 50-100 de metri , chiar daca drumul are o singura banda pe sens. Mi-e sila de cei care, daca ai avut "tupeul" sa-i claxonezi sau sa-i atentionezi, ori carora nu le-ai permis nu stiu ce tampenie , iti taie ostentativ fata ori te depasesc si apoi iti franeaza brusc in fata, care te sicaneaza.

De pe locul din dreapta pot sa observ si mai multe magarii. Si de fiecare data ma umplu ne nervi.

Si eu gresesc. Sunt constienta si-mi asum raspunderea pentru greselile mele. Cred ca fiecare sofer a gresit macar o data-n viata. Dar nu vreau sa vorbesc despre greselile monore, de cele mai multe ori neintentionate. Cei pe care i-am descis mai sus si despre care am vorbit sunt din categoria celor care considera ca asa se conduce, ca e normal ceea ce fac ei si n-au nici o mustrare de constiinta pentru stupizeniile pe care le fac.



Mi-as dori ca la o perioada de timp fiecare sofer sa fie supus unei reexaminari. Atat medicale cat si a cunostintelor. Ori poate criterii mai stricte de obtinere a permisului. Ori poate o legislatie mai buna. Ori poate...sa emigram intr-o tara civilizata. Cred ca asta ar fi cea mai realizabila
Teethy

marți, 7 septembrie 2010

Miere de albine

Cred ca toti au auzit de efectele benefice/ terapeutice ale mierei de albine. Sau ale produselor apicole, in general.
Altruista cum ma stiti   Sickened, m-am gandit sa vin in sprijinul celor care doresc sa consume  miere naturala, fara zahar sau alte nebunii. Tatal meu este pasionat de apicultura . In principiu, mierea pe care o produce nu este destinata comercializarii ci mai mult pentru uz frecvent. Eu nu ma dau in vant prea tare dupa ea(miere) asa ca m-am deci sa-mi vand "mostenirea" primita.  Asadar, garantez pentru calitatea ei.



La cerere, pot oferi mai multe detalii. Merita sa incercati .

luni, 6 septembrie 2010

Concediu de-o zi

   Dupa aproape doi ani, ne-am facut si noi, adica eu si Marius,curaj si am plecat o zi fara Dariuca. Am ales localitatea Coamndau, in Covasna, si pentru ca era aproape de casa (in caz de se intampla ceva si era nevoie sa ne intoarcem urgent) dar si pentru descrierea pe care am gasit-o pe internet vizavi de localiltate si hotel.

  Nu o sa zic cat de greu mi-a fost sa o las pe buburuza dormind, desi era pe maini bune, respectiv ale bunicei. Ba zic. A fost tare greu, mai ales ca stiam ca plecam pentru cel putin 24 de ore. Abia asteptam sa ajungem la hotel, sa ne despachetam si sa sun sa vad cum e. Dar pana sa ajungem la hotel, ne-am oprit in Covasna. Ne gandeam sa mancam ceva, ca plecasem fara sa mancam nimic, pentru ca domnisoara a simtit ca urmeaza sa se intample ceva si se trezea la cel mai mic zgomot. Si decat sa nu mai putem pleca, am preferat sa plecam flamanzi.

Am pierdut vreo ora prin Covasna, cu poze si mancat ceva de gen patiserie, am cascat gura la minunile adunate in centrul statiunii(cred ca era targ sau balci, ca erau diverse lucruri specifice genului asta de "evenimente") si curiosi sa vedem ce ne-asteapta-n munti am plecat spre Comandau.



Citisem pe net recomandari despre hotel si drumul pana acolo, asa ca ma asteptam la drum de tara si gropi. Dar nu stiam ca vreo 15 kilometri din cei 20(Covasna-Comandau) inseamna drum forestier, nici macar pietruit, cu muulte gropi, cu hau in marginea drumului si cu camioane incarcate cu lemne. Cu mai mult de 30/h nu cred ca am mers. Asta ca sa stiti cum e , daca sunteti curiosi sa mergeti.

Pe la vreo 12:00  - 12:30 am ajuns in sfarsit. Recunosc ca la inceput n-am fost impresionata. Din exterior, la o prima privire nici gand de hotel de 3 stele. Poate ca aveam eu alte asteptari, poate ca pozele vazute lasau sa se inteleaga altceva. Dupa ce am intrat in hotel, dupa ce am ajuns in camera am inceput sa vad lucrurile altfel. N-am putut sa surprind in poze toate detaliile dar cu ochiu liber reuseai sa-ti dai seama ca toate lucrurile fusesera alese cu bun gust, toate detaliile fusesera gandite, ca nu s-a facut rabat de calitate.

Camera a fost deosebita, mancarea buna(poate putin cam...scumputa), servirea foarte buna, personalul super de treaba, conditii bune, peisajul deosebit. Singurul minus, desi nu poate fi tras nimeni la raspundere pentru asta, a fost lipsa semnalului la mobil. Si in conditii normale, in care te duci acolo strict pentru relaxare, asta n-ar fi deloc o problema, dar pentru mine, stiind ca am lasat pentru prima data copilul acasa , pentru o perioada mai indelungata, a fost o problema. Dar cei de acolo au fost saritori si s-a rezolvat, cu ajutorul mamei, problema.

Am mancat bine(cel putin din punctul meu de vedere, dat fiind ca am mancat doua feluri la pranz, iar eu obsinuiesc sa mananc de doua ori pe zi), am dormit bine, am vizitat imrejurimile, am culez zmeura si bureti, ne-am jucat cu un catelus haios, ne-am relaxat in balansoar, am facut sauna finlandeza. Data viitoare o sa incercam si jacuzzi-ul, plimbarea cu ATV-ul si poate si sa pescuim si  niste pastravi.

Pentru o posibila noua vizita o sa stim sa luam cu noi ceva de mancare/ de rontait, niste apa/ suc si ceva hainute groase. Dat fiind faptul ca eu eram in pantofiori subtirei, a trebuit sa-mi iau niste soseta ca sa nu-mi inghete picioarele.Inestetice dar calduroase:)





              
Powered By Blogger