De ceva vreme sufar din cauza ipocriziei si falsitatii lumii in care traim. Mi-e dor sa vad un om frumos. Si zic un om si nu un chip. Chipuri si trupuri schimonosite vad la tot pasul, dar imi provoaca un usor dezgust. Nu, nu vorbesc aici de frumusetea naturala, pura si decenta. Ci simt dezgust cand vad incercari disperate de a iesi in evidenta, de a fi "mai tare ca aia/ ala", incercari total lipsite de bun gust si bun simt.
Mi-as dori sa intalnesc mai des oameni frumosi. Cine sunt acesti oameni frumosi? Pai pentru mine sunt persoanele care au stiut sa ramana oameni, in cel mai profund sens al cuvantului. Persoane care mai stiu ce-i ala bun simt. Care au o vorba buna pentru tine atunci cand te vad daramat, care se opresc sa intrebe un batran pe strada care abia-si trage sufletul daca-l poate ajuta cu ceva. Persoane care stiu sa zambeasca din suflet chiar daca ii apasa greutatile, care te asculta cand le vorbesti, care te cauta sa te intrebe ce mai faci, nu doar atunci cand au nevoie.
Am cunoscut un om taaare frumos. Atat de frumos incat Dumnezeu l-a luat la El, acum aproape un an. Era prea frumos pentru lumea asta. Mi-as da o luna din viata (vorba lui Marius) ca sa mai fie el o luna printre noi.
Incerc sa devin un om frumos, chiar daca nu-mi iese mereu. Sunt insa prea vulcanica in trairi si o dau in bara. Asa cum am facut si azi , cand i-am zis unei doamne(pe un ton mai ridicat) sa-mi permita sa trec. La inceput am fost politicoasa dar pentru ca nu ma baga in seama am ridicat tonul. Imi pare rau insa nu-mi place nici lipsa de bun simt.
Incer sa nu incurc vietile celorlati cu existenta mea. Nu ma opresc in mijlocul trotuarului sa stau de vorba, si in felul asta sa-i determin pe ceilalti trecatori sa mearga pe strada(asa cum s-a intamplat azi cu doamna sus amintita). Nu parchez pe trotuar incat sa nu le permit trecatorilor sa mearga in siguranta, nu arunc resturi pe strada, nu mananc pe strada, nu ma manifest galagios si in general nu-i incurc pe ceilalti. Iar atunci cand gresesc stiu sa-mi cer scuze. Nu fac mare lucru, ba din contra, mi se pare absolut firesc si de bun simt ceea ce fac. De aceea pretind acelasi lucruri.
Nu sunt un om frumos. Mai am de lucrat la asta. Dar ma straduiesc.
Costi, iti sunt recunoscatoare ca mi-ai aratat cum e sa fii un om frumos! Ne e dor de tine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu